Istoria artelor plastice la Brăila este împletită cu
istoria orașului. Brăila a fost mereu un punct unde s-au produs lucrări de bună
calitate dar și s-au vândul și cumpărat. Acest aspect mercantil al orașului a
încurajat producția locală, schimbul național și internațional dar și apariția
și întreținerea unor evenimente care au devenit între timp puncte de sprijin al
artei în România.
Elisabeta Volcu a simțit o lipsă în ceea ce privește
informarea despre istoria artelor plastice la Brăila și și-a asumat greul rol
de a umple această lipsă. Volumul Artele plastice la Brăila în epoca modernă
și postmodernă apărut la editura Proilavia
va deveni un reper care va fi folosit drept bază bibliografică de toți cei care
vor studia arta sau istoria orașului Brăila.
Structurat în două mari
capitole cartea acoperă perioada cuprinsă între secolele XIX-lea și XXI-lea.
Primul capitol se ocupă de apariția și evoluția conceptului de muzeu în secolul
XIX-lea și al XX-lea. Autoarea face o trecere prin istoria muzeului public,
muzeului școlar, muzeului promoțional și muzeului de salon. Avem o prezentare a conceptului orașul cu
statui și despre piața artelor plastice cu structurile formative, conferințele
și expozițiile epocilor. Este amintită și pinacoteca publică – Muzeul de Artă a
Brăilei.
Capitolul al II-lea mult mai
complet și complex vine cu informații ale secolului XX-lea și XXI-lea, mai
accesibile ca documentare. Este prezentată etapa Muzeului de Artă cu resursele
umane, patrimoniu, sediile și organizarea sa. Un loc important îl are prezentarea
colețiilor . Universitatea Populară este și ea amintită. Școala Populară de
Arte Brăila are locul pe care îl merită în această istorie. Problematica Muzeului
Brăilei este atinsă atât prin cea a Muzeului Hristo Botev cât și prin
cea a Muzeului de Artă pe care acesta le-a înghițit și marginalizat în
dauna secțiunii istorice.
Un loc important l-a
constituit învățământul de artă la Brăila. Sunt amintite aici Secția de Arte
Plastice din cadrul Școlii Generale dar și Liceul de Arte Hariclea
Darclee. Nu este uitată nici activitatea desfășurată în cadrul organizat de
Lyra.
Pe lângă problema
instituțională autoarea face și o incursiune în universul artiștilor. Sunt
amintite constituirea UAP Brăila, istoria și mai ales oamenii care au fost în
centrul acestei organizații. Nu este uitată nici alternativa reprezentată de Grupul
celor 10.
Orașul conține multe lucrări
de mare valoare. O inventariere a artei publice este oricând bine venită mai
ales când informația oferită este de mare acribie. Brăila are prin faleza sa un
punct de concentrare artistică unică în România. Autoarea face istoria acestui
punct, a lucrărilor și artiștilor. O informație utilă pentru toți cei care își
poartă pașii prin acest vestit loc de promenadă.
Volumul de față conține și
informații de culoare locală. Astfel de exemplu expoziția de pictură din preajma Crăciunului anului 1939 este
vizitată de 12000 de brăileni iar plata unui abonament pentru un curs de
pictură la Palatul Lyra era de 3000 de lei în perioada interbelică sumă
astronomică dar totuși s-au găsit șapte persoane să o plătească!
Artele plastice la Brăila în epoca modernă și postmodernă
nu este numai o monografie
a Muzeului de Artă Brăila și prima
sinteză istoriografică privind evoluția și impactul artelor plastice în
municipiul nostru cum afirmă pe coperta a IV-a doamna Marinela Ioanid ci
este o privire asupra unei lumi. Pentru cei neimplicați în artă receptarea
fenomenului este superficială dar cu ajutorul acestui volum intrăm într-un
univers magic, plin de creativitate, de orgolii și de frumos.
Elisabeta Volcu a scris acest
volum cu sufletul și acest lucru răzbate din fiecare pagină.
Elisabeta Volcu, Artele plastice la Brăila în
epoca modernă și postmodernă, Brăila, editura Proilavia, 2018, 272
pagini.
Publicată în revista Boema din aprilie 2018, http://www.inforapart.ro/boema/reviste/Boema110.pdf